Capitolul I

M-am trezit obosită. Aveam ochii roșii și o migrenă îngrozitoare. Aș fi dat orice să nu mă ridic din pat și să-mi continui somnul. Firea mea civică și responsabilă nu m-a lăsat. Aveam examen la economie.
Am mai stat cinci minute în pat și am repetat întrebările de la examen. Le știam pe dinafară. Le tot recitam ca pe-un poem. Cu toate că trăiam de mică în Germania, gândeam mereu în română. Obișnuiam să învăț totul pe de rost, pentru a nu se observa stângăcia mea.
Pe scaun mă așteptau cămașa, fusta și corsetul ce-mi antrena talia și așa mlădioasă și mult prea firavă. Mi-am aruncat ochii peste dresurile cu bandă brodată şi am simţit cum mi se întăresc sfârcurile. Am închis ochii şi îmi simţeam mâna cum se plimbă prin părul lui creţ şi vâlvoi.
Toată scena a luat sfârşit când am tresărit din cauza şueratului de la ibric. El a rămas cu ochii aţintiţi spre buzele mele, iar eu cu o dorinţă arzătoare de ai gusta degetele.
Am lăsat visul aruncat pe o margine de pat şi mi-am pregătit cafeaua tare, care urma să ma apere de aceste tresăriri de inimă.

Mă uitam nervoasă la ceas și așteptam să ies.

La ușa sălii de examen stăteau o droaie de studenți, nerăbdători să încheie un semestru scurt, un an de studiu anapoda și o facultate cât o viață.
Era ultimul examen din ultimul an.
Numai eu aveam inima sfâșiată și o durere nesupusă. O durere dârză și mândră.
Toți repetau, își ascundeau foițele cu notițe și probleme rezolvate, iar cei mai indiferenți erau zgomotoși și absolut relaxați de ce urma să le pice la tema de examen.

Cuminte, m-am așezat pe o bancă și îmi așteptam rândul. Din ochii mei se desprindeau dorințe. Avem mâinile umede și tremurânde. Mă uitam fix, cu ochii ațintiți spre biroul profesorului. Puteam să rămân așa, neclintită, o veșnicie, dacă colega mea nu mă izbea puternic peste umăr.
-Eva! Ce ai? Îți sângerează buza!
-Cum…?
-Te simți bine? Vrei niște apă? Mă auzi? Ești așa ciudată azi, Eva. Dacă ți-ai vedea ochii. Tu…
-Paula, taci! Nu te mai suport! E doar o ușoară însîngerare. Uite, vezi?
Și mi-am șters buza cu un șervețel. Am pudrat-o, am rujat buzele și totul dispăruse. La suprafață. Pentru că, în mine se petreceau lucruri curioase.
“Cum dracu mi-am mușcat buza până la sânge? Proasto!” mi-am spus, și am cuprins-o pe Paulina.

Bisous

Photo credit de Micheile Henderson pe Unsplash

Împarte cu prietenii
48Shares

Lasă un răspuns