Dacă m-ar fi întrebat cineva până la câți ani o să-mi alăptez copilul, nu aș fi avut un răspuns. Până mai ieri eram confuză la acest capitol și habar nu aveam cum aș putea să-l dezic de “țâțâcă” pe copilul meu, care era foarte atașat. Ca să înțelegeți, el stătea la sân, practic, toată noaptea. Ziua mă trăgea de mână spunându-mi: “mami, vei țâțâcă” peste fiecare oră. Deci, era enervant uneori, când știai că numai l-ai hrănit cu o farfurie de zeamă.
Dar eu mă conformam. Nu-l puteam lipsi de acest deliciu.
De fiecare dată când îl legănam pe picioare, la amiază, mă gândeam cum și când ar trebui să spunem “Stop Alăptării”?! Avea deja doi anișori, fără o lună. Era băiat mare, ce să mai!?
Aveam o frică imensă, mai mare decât cea de la naștere. Pe bune. Nu exagerez!
Pentru că mai citeam articole despre consecințele acestui fenomen și chiar mă îngrozeau. Și pentru că nu prea aveam prietene mămici să le cer sfaturi, tot îl întrebat pe soț: când îl înțărcăm?
De fiecare dată răspunsul lui era același:” hai mai alăptează-l, că doar nu plătim pentru asta, în schimb e sănătos”.
Și eu gândeam la fel, până când într-o zi fusesem în parc și băiatul meu, din neatenție, și-a zgârâiat genunchiul. A plâns mult și jalnic.
Atunci am decis să-i prelucrez rana și l-am uns cu verde de briliant.
El știa că are buba și acea culoare o asocia cu durerea. Deci, n-am stat mult pe gânduri că mi-am colorat și eu sfârcurile ca să-i văd reacția.
Planul a mers perfect. Mi-am ridicat tricoul ca să vadă “desenul” și i-am propus să pape țâțâcă. Reacția lui a fost una așteptată.
-“Nuuu, buba”. Și îmi dădea tricoul în jos.
Am văzut că a prins și am repetat asta în fiecare zi, timp de o săptămână.
Primele zile își mai amintea și cerea, iar când le vedea colorate zicea îndrăzneț “ aaa, buba”.
În câteva zile, copilul meu, foarte înțelept, a renunțat la țâțâcă.
Totuși, prima săptămână îl alăptam doar noaptea. Mânca prin somn și nu realiza ce se întâmplă. După 7 zile am decis să întrerup alăptarea definitiv. Într-un fel sau altul copilul era deja pregătit și nu mi-a făcut probleme. Se mai trezea noaptea și îl adormeam pe picioare. Important e că nu mi-a făcut crize de plâns sau ceva de genul.
De asta îmi era frică cel mai mult.
O să mă întrebați ce am făcut cu sânii?! Foarte simplu. Prima săptămână, când îl alaptam doar noaptea, îi storceam doar o singura dată, înainte de somn. Ulterior, îi storceam o dată în 24 ore și îi țineam legați cu un corset. Am repetat două zile. După aia nu i-am mai stors. Din când în când le puneam comprese cu gheață. În rezultat sânii deveneau mai moi și mai puțin fierbinți. Trebuie să menționez că eu nu am avut febră în această periodă.
De asemenea, aveam grijă să îi masez de două, sau chiar de trei, pentru a evita mastita.
Dragi mămici, care încă urmează să treceți prin această etapă, nu vă fie frică!
Vă îndemn să vă inspirați din experiența mea!
Doamne ajută!
Autor: Mariana Mărginean
Photo by spandan pattanayak on Unsplash
