Cum e viața cu bebe: olecuțâcă părinți, olecuțâcă cuplu

Cum se schimbă viața în cuplu după ce apare bebelușul? E ok dacă îmi iubesc copilul mult mai mult decât pe soț? Cât timp poate rezista un bărbat fără sex?” tocmai din acest motiv eu îmi șterg regulat istoria căutărilor pe google
Și așa îl văd pe Andrei uimit de unele întrebări, mi-ar fi frică să știu părerea lui dacă ar afla ce informații caut eu pe internet, după naștere.

Ce s-a schimbat în viața noastră de cuplu odată cu sosirea Kirei?
Ei bine, să pornim de la ideea că fiecare cuplu are problemele și provocările lor, indiferent dacă sunt într-o relație sau formează o familie. Toți, ca indivizi, trecem prin perioade frumoase, alteori prin momente mai puțin frumoase. Ce la vie!
Diferența dintre noi este atitudinea pe care o avem atunci când dăm piept cu grijile și evenimentele dureroase.
Cât de pregățiți emoțional suntem să trecem prin foc de mână cu cineva, pentru că e mai ușor de unul singur să fugi decât cu partenerul. Ehh, dar aici e o altă discuție, iar eu pâinea psihologilor nu am de gând să le-o fur. Așa că, pur și simplu, să știi că e ok să ai probleme și uneori să nu știi cum să le rezolvi. E în regulă să te simți deprimat, să plângi, să strigi… dar, la un moment dat tot va trebui să  te maturizezi și să înveți cum să cauți o soluție să ieși din toate aceste lupte cu nasul sus și inima împăcată.

Rutina noastră zilnică s-a schimbat mult, din cauza că nu mai avem o rutină Nu știm când o să apucăm să dormim, nu știm dacă o să mâncăm împreună sau pe rând, nu știm dacă vom sta tolăniți în pat și o să ne hârjonim, sau o să stăm să o liniștim pe ea, apoi pe rând pe noi înșine. Nu mai știm nici dacă mâine o să ne pornim unde ne-am propus, sau dacă o să ajungem la timp.
Dacă până să apară Kira, singurele noastre griji erau ce facem în weekend, cu cine ne vedem diseară, reușim să strângem bani pentru a pleca de patru ori pe lună la mare, sau… mâncăm în oraș, acasă sau la Orhei. Tax, repede o partidă de sex și pe urmă tragem o fugă să luăm o pizza sau mâncăm ce este și pe urmă… ehhh, ce viață!
Acuma… acuma e un pic mai bine decât după perioada imediată după naștere, în care eu mă simțeam că trăiesc în două lumi paralele și în nici-una nu îmi plăcea. În timpul nașterii m-am rupt. Destul de rău și destul de anevoiasă recuperarea. Doctorul mi-a spus că două luni să evităm întreținerea relațiilor sexuale. Dacă pe fața lui Andrei am surprins o urmă de tristețe, în gândul meu a fost ”pfffff, asta cel puțin!” :))
Chiar dacă cele două luni trecuse destul de repede și eu mă simțeam mai bine, fizic, orice tentativă și mână pe piciorul meu mă făcea să sar ca arsă și zic ”nu, nu, nu mă simt pregătită”, să mă ridic de pe pat sau unde ne prindea momentul și să îmi caut furioasă de treabă, zicându-mi în mintea mea ”iaca lui îi arde de dragoste, când eu nu îmi văd capul de nevoi” Acum mă râd și îmi aduc aminte cu drag, dar vă spun sincer că au fost momente grele, și pentru mine, și pentru Andrei.
Ce ne-a ajutat să trecem peste acel prag psihologic? Să discutăm. Problema mea era felul în care arătam, mai aveam burtică, ceea ce mă făcea să nu mă simt sigură pe mine, atrăgătoare, sexy…
Am avut nevoie de timp să mă accept așa cum sunt după naștere. Am început să fac exerciții, plimbări. Revenirea la viața sexuală a fost treptată: când mai bine, când mă durea capul, spatele Însă, până și în ziua de astăzi, umorul ne-a salvat. O pișcătură sau palmă la fund, un pup pe frunte și ”hai o lăsăm pe mâine dimineață” ne face să fim blânzi unul cu celălalt și să ne susținem când suntem obosiți. Pentru că știm că aceasta este doar o perioadă.

De certat, ne ciondănim aproape zilnic, la fel cum o facem de când ne cunoștem. Doar că acum motivele s-au schimbat: „eu o iubesc mai mult pe Kira” „numai eu mă gândesc la Kira” „hai, e rândul tău să te trezești mai devreme” „dă mai încet TV”, și acestea așa, ușurel, ce vă pot povesti că de restul îmi este rușine

Acuma suntem olecuțâcă părinți, olecuțâcă iubiți, dar dragostea se transformă de fiecare dată într-o nouă formulă. Îi pregătesc mâncare pentru muncă, îmi face cafeau dimineața, trei cubulețe de zahăr nu două, „hai ia și dormi, noi ieșim cu Kira să ne plimbăm”, duminica facem tradiționala comandă de pizza cu somon, „ai grijă de tine”,  îmbrățișări fără să ne vorbim atunci când unul este abătut „nu-ni umbla prin casă așa dezbrăcată, că o să te înfoi”

Totul a devenit atât de diferit, dar atât de simplu. Iar, eu ador oamenii, lucrurile, evenimentele simple.

Bisous

Împarte cu prietenii
184Shares

Lasă un răspuns